In primul rând, la mulţi ani cu ocazia trecerii în noul an! Sper ca 2009 să fie cel puţin un an la fel de bun ca cel care s-a încheiat, să fiţi sănătoşi, să aveţi succes în afaceri, să câştigaţi mai mulţi bani, să promovaţi la locul de muncă, să nu vă afecteze criza, să călătoriţi mai mult şi să încercaţi să fiţi mai buni şi mai eficienţi ca în 2008!
Trecerea dintre ani, a.k.a. Revelionul, am petrecut-o în Braşov, la fel ca şi anul trecut. Deşi am încercat cu orice preţ să evităm Valea Prahovei, nu am gasit o ofertă avantajoasă în altă staţiune dotată şi cu o pârtie de ski şi relativ aproape de Bucureşti. A trebuit să renuntam la opţiuni ca Staja sau Rânca, deoarece nu puteai şti dacă drumul o să fie deschis în cazul unor ninsori mai abundente, sau la alte staţiuni aflate mai departe deoarece nu vroiam să stăm 2 zile pe drum (dus-întors) pentru o vacanţă de 4 zile.
Deşi ne pregătisem sufleteşte pentru aglomeraţie pe DN1, drumul a fost foarte lejer. Plecaţi la 6:30 din Bucureşti, pe 31 decembrie, în aproximativ 3 ore eram în faţa vilei, gata să ne cazăm. Nişte prieteni care veniseră cu o zi mai inainte tocmai se trezeau. Cazarea a fost ok, condiţii bune, vila relativ nouă, dar stilul gazdelor de a trata clientii a lăsat de dorit, poate şi din cauza lipsei de experientă în ale turismului. Dacă trecem cu vederea chestia asta şi incidentul neplăcut de la plecare, putem să zicem că a fost rezonabil.
La ski. Principalul motiv pentru care am venit la munte a fost ski-ul. Pârtia din Poiana Braşov, Bradul, este una din cele mai uşoare pârtii pe care am schiat, şi o recomand începătorilor. (Altă pârtie pentru începători mai e Sorica, din Azuga). Aglomeraţie pe pârtie n-a fost, în ciuda celor spuse pe la TV, mai aglomerat era în staţiune, bineînţeles, din cauza maşinilor. Ah, ca fapt divers, am luat autobuzul până în Poiana, confortul din maşina l-am dat pe lipsa bătăilor de cap cu parcarea şi pentru vinul fiert de pe pârtie.
Deşi am încercat să îmi schimb părerea, Poiana Braşov rămâne o staţiune de fiţe. Oamenii erau mai mult pe străzi sau în magazine şi restaurante decât pe pârtie. Am încercat să mâncăm într-un local dar chelnerul ne-a avertizat din prima că o să vină peste 30 de minute să ne ia comanda… (!) Mă gândesc că oamenii care mâncau acolo, iar localul era foarte mare şi plin, nu aveau nimic împotrivă să stea 2-3 ore la masă (doar pentru asta se vine la munte, nu?).
La întoarcere, pe 2 ianuarie, am luat-o pe Rucăr-Bran, şi bine am făcut, pentru că mai mulţi au gândit la fel şi au vrut să evite să plece duminică, pe 3, iar DN1 a fost aglomerat şi pe un sens şi pe celălalt. Drumul a fost liber, cu o excepţie în Bran, dar e mult mai dificil decât DN1 şi cu ceva gropi (oare de ce nu o ia lumea pe acolo…). În schimb duminică, pe DN1 s-a circulat normal, spre dezamăgirea televiziunilor (care s-au mutat în gară să filmeze aglomeraţia de acolo), semn că lumea s-a mai deşteptat…
În loc de concluzie. Per ansamblu a fost o vacanţă reuşită, cu un minus la partea de cazare (la modul de tratare a clienţilor, cum am mai spus). E bine că am găsit zăpadă, având în vedere că în restul ţării n-a nins mai deloc, am reuşit să bifăm şi anul ăsta două zile de ski. Cu un pic de planificare dinainte şi dacă îţi foloseşti un pic capul şi nu mergi după turmă, poţi să eviţi şi aglomeraţia, şi mârlanii, şi maneliştii, în general chestiile astea care ne agasează zi de zi.
Next time, Austria! (New Year Resolution)





Si DN1A (Ploiesti, Valeni, Cheia, Brasov) e o sfaraiala! l-am incercat si eu pe 27 dec.
Ca sugestie cazare in Praid si schi in pasul Bucin (3partii medii/usoare) sau pe Sovata (partie grea).
Eu asa am facut, daca vrei sa vezi cum a fost te astept pe blogul meu!
In limbaj de lemn, achiesez la partea cu austrica!