Traficul si transportul in Roma

Cum spuneam, traficul din Roma mi s-a părut la fel de bezmetic ca cel din Bucureşti. La fel, maşinile erau parcate peste tot, foarte rar vedeai câte un loc gol pe marginea străzii.

Cu toate astea, însă, sunt ceva diferenţe. În primul rând, maşina predominantă era cea de clasa mini (nu mică, ci mini). La fiecare colţ de stradă vedeai câte un Smart ForTwo (dacă ai avea aşa ceva în Bucureşti ai fi considerat gay), în care vedeai şi bărbaţi la volan, nu numai femei. Mai vedeai Toyota Aigo, Peugeot 107, Matizuri (!) etc, dar şi maşini un pic mai măricele. Mai vedeai din când în când un SUV, dar foarte rar, nu ca pe şosele ţărişoarei noastre.

Pe lânga Smart-uri, italienii ăştia mai foloseau scutere. Foarte multe scutere. Destul de des vedeai parcări special amenajate pentru ele, lungi cât 2-3 maşini, dar în care să încapă aproximativ 15 scutere. Dezavantajul însă era zgomotul. Unde stăteam noi era destul de deranjant zgomotul de afară, deşi era o stradă cu sens unic şi nu excesiv de circulată.

Cu toate că părea dezorganizat, traficul era fluent.

Metroul. Metroul din Roma este format din doar două magistrale: linia A (nord-sud) şi linia B (vest-est) şi are doar 38 km (faţă de 63 km cât are metroul din Bucureşti). Ele se unesc în Termini, un fel de Gara de Nord pentru ei. Am avut “şansa” să prind la metrou o oră de vârf. Eh, ei erau ceva mai avansaţi în privinţa aglomeraţiei: în pasaj la Termini gardienii ne-au pus să aşteptăm până se eliberează peronul, iar de urcat în metrou, am reuşit de abia în al treilea, timp în care gardienii se agitau (şi chiar munceau) ca lumea să lase călătorii să coboare şi să se îndepărteze de marginea peronului. Partea bună era însă că metrourile veneau la un minut diferenţă.

Am mai mers şi cu autobuzul şi tramvaiul. Impresia a fost, ca de altfel şi impresia generală, că se aseamănă destul de mult cu transportul din Bucureşti.

În continuare, câteva poze: